Opțiunile de obligațiuni sunt

Motivare și condiții prealabile pentru obligațiunile de stabilitate[1] 1. Context Obiectivul prezentei cărți verzi este de a lansa o amplă consultare publică privind conceptul de obligațiuni de stabilitate, cu toate părțile interesate, adică statele membre, actorii de pe piețele financiare, asociațiile profesionale ale participanților la piețele financiare, specialiștii din mediul academic, din UE și din afara UE, precum și publicul larg, care să permită Comisiei Europene să stabilească pașii care trebuie urmați.

Emisiunea de obligațiuni suverane în zona euro se realizează în prezent de către statele membre, în mod descentralizat, utilizând diverse proceduri de emisiune. Introducerea obligațiunilor de stabilitate emise în comun ar presupune emisiunea comună de obligațiuni suverane de către statele membre și împărțirea fluxurilor de venituri asociate și a costurilor serviciului datoriei.

Bond option

Aceasta ar modifica în mod semnificativ structura pieței de obligațiuni suverane din zona euro, care este cel mai important segment al pieței financiare din zona euro în ansamblu a se vedea anexa 1 pentru detalii privind piețele de obligațiuni suverane din zona euro. Conceptul de emisiune comună a fost pentru prima dată discutat de statele membre la sfârșitul anilor '90, atunci când grupul Giovannini care a oferit Comisiei consultanță privind evoluțiile legate de euro ale pieței de capital a publicat un raport în care sunt prezentate o serie de posibile opțiuni pentru coordonarea emisiunii de instrumente de datorie suverană în zona euro[3].

Documentul a confirmat că, la aproape 10 de ani de la introducerea euro, piețele de obligațiuni publice din zona euro au rămas foarte fragmentate și a prezentat avantajele și inconvenientele emisiunii comune. Înserviciile Comisiei au discutat din nou chestiunea emisiunii comune în raportul privind UEM Adâncirea crizei datoriilor suverane din zona euro a declanșat o dezbatere mai amplă privind fezabilitatea emisiunii comune[5].

Un număr semnificativ de personalități politice, analiști de piață și specialiști din mediul academic au promovat ideea emisiunii comune ca instrument puternic opțiunile de obligațiuni sunt rezolvare a problemelor de lichiditate care afectează câteva state membre din zona euro. Pe acest fundal, Parlamentul European a solicitat Comisiei să investigheze fezabilitatea emisiunii comune în contextul adoptării pachetului legislativ privind guvernanța economică a zonei euro, subliniind că emisiunea comună de obligațiuni de stabilitate ar implica de asemenea pași suplimentari în direcția unei politici economice și fiscale comune[6].

Deși emisiunea comună a fost în general privită ca o opțiune pe termen lung, dezbaterile mai recente s-au concentrat pe potențialele sale beneficii pe termen scurt, ca modalitate de a reduce tensiunile de pe piața datoriilor suverane.

În acest context, introducerea obligațiunilor de stabilitate nu ar avea loc la finalul unui proces de convergență economică și fiscală, ci s-ar produce în paralel cu creșterea convergenței și ar stimula stabilirea și implementarea cadrului necesar pentru o astfel de convergență. O astfel de abordare paralelă ar necesita un progres imediat program auto pentru a face bani pe internet decisiv în procesul de integrare economică, financiară și politică a zonei euro.

Obligațiunile de stabilitate ar fi diferite de actualele instrumente emise în comun. Obligațiunile de stabilitate ar constitui un instrument destinat acoperirii nevoilor cotidiene de finanțare ale administrațiilor publice din zona euro prin emisiune comună.

În acest sens, acestea ar trebui diferențiate de alte obligațiuni emise în comun în Uniunea Europeană și în zona euro, cum ar fi cele destinate finanțării asistenței externe acordate statelor membre și țărilor terțe[7]. În consecință, obligațiunile de stabilitate ar fi emise la o scară mult mai mare și într-un ritm mult mai constant decât prin modalitățile actuale de emisiune națională sau comună.

Emisiunea de obligațiuni de stabilitate ar putea fi centralizată la nivelul unei agenții unice sau ar putea rămâne descentralizată la nivel național, stabilind însă o coordonare strânsă între statele membre.

Repartizarea fluxurilor opțiunile de obligațiuni sunt venituri și a costurilor serviciului datoriei legate de obligațiunile de stabilitate ar reflecta procentele deținute de statele membre în emisiune. În funcție de abordarea selectată pentru emiterea de obligațiuni de stabilitate, statele membre ar putea accepta răspunderea individuală și în solidar pentru toate sau o parte din costurile serviciului datoriei asociate, ceea ce ar implica asumarea comună pooling a riscului de credit corespunzător.

Multe dintre implicațiile obligațiunilor de stabilitate merg dincolo de domeniul tehnic și ating aspecte legate de suveranitatea națională și procesul de integrare economică și politică. Aceste aspecte includ consolidarea coordonării politicii economice și a guvernării, un grad mai ridicat de convergență economică și, în cazul anumitor opțiuni, nevoia de modificare a tratatelor. Cu cât riscul de credit este împărțit între mai multe state, cu atât mai mică este volatilitatea piețelor, dar și disciplina de piață în fiecare stat.

Astfel, stabilitatea fiscală ar trebui să se bazeze mai mult pe disciplina asigurată de mecanismele politice. În mod similar, unele dintre condițiile prealabile ale succesului obligațiunilor de stabilitate, cum ar fi un grad ridicat de stabilitate politică și predictibilitate sau sprijinul autorităților monetare, merg dincolo de domeniul tehnic. Introducerea oricărui tip de obligațiuni de stabilitate ar trebui să fie însoțită, în contrapartidă, de o consolidare a coordonării politicii și supravegherii fiscale, pentru a evita riscul moral și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, dar și pentru a susține competitivitatea și reducerea dezechilibrelor macroeconomice nocive.

Dat fiindcă salariul forex, în mod inevitabil, aceasta ar avea implicații asupra suveranității fiscale, este necesară o dezbatere amplă în statele membre ale zonei euro.

Deoarece opțiunile de obligațiuni sunt astfel de chestiune necesită o analiză aprofundată, Comisia a adoptat prezentul document cu intenția de a iniția un proces necesar de dezbatere politică și consultare publică în ceea ce privește fezabilitatea și condițiile prealabile pentru introducerea obligațiunilor de stabilitate.

Motivare Dezbaterea privind emisiunea comună a evoluat considerabil de la lansarea euro. Inițial, motivarea emisiunii comune s-a concentrat în principal pe beneficiile creșterii eficienței piețelor prin creșterea lichidității pe piața obligațiunilor suverane din zona euro și, în general, în sistemul financiar al zonei euro.

Mai recent, în contextul actualei crize a datoriilor suverane, dezbaterea a început să se concentreze pe aspectele legate de stabilitate. Pe acest fundal, se pot identifica următoarele beneficii principale ale emisiunii comune: 1. Gestionarea crizei actuale și prevenirea unor viitoare crize ale datoriei suverane Perspectiva introducerii obligațiunilor de stabilitate ar putea ameliora actuala criză a datoriilor suverane, deoarece statele membre ale căror titluri au un randament ridicat ar putea beneficia de bonitatea statelor membre ale căror titluri au un randament scăzut.

Chiar dacă introducerea obligațiunilor de stabilitate ar dura ceva timp a se vedea secțiunea 2un acord prealabil privind emisiunea comună ar putea avea impact asupra așteptărilor piețelor și astfel ar putea reduce costurile medii și marginale de finanțare ale statelor membre care se confruntă în prezent cu dificultăți de finanțare. Totuși, pentru ca un astfel de efect să fie durabil, o foaie de parcurs pentru obligațiunile comune ar trebui să fie însoțită de angajamente de asigurare a unei guvernanțe economice solide, care ar garanta că se realizează ajustările bugetare și structurale necesare pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice.

Consolidarea stabilității financiare în zona euro Obligațiunile de stabilitate ar spori reziliența sistemului financiar al zonei euro la viitoarele șocuri negative și ar consolida astfel stabilitatea financiară.

Obligațiunile de stabilitate ar oferi tuturor statelor membre participante acces mai sigur la refinanțare, prevenind o pierdere bruscă a accesului la piețe ca urmare a unei aversiuni la risc nejustificate sau a unui comportament gregar al investitorilor. Prin urmare, obligațiunile de stabilitate ar contribui la calmarea volatilității piețelor și la reducerea sau eliminarea nevoii de măsuri costisitoare de sprijin și salvare pentru statele membre excluse temporar de la finanțarea de pe piață.

Obligațiune

Efectele pozitive ale unor astfel de obligațiuni depind de gestionarea elementelor care ar putea descuraja disciplina fiscală. Acest aspect va fi discutat mai amănunțit în secțiunea 1. Disponibilitatea obligațiunilor de stabilitate ar aduce beneficii opțiunile de obligațiuni sunt bancar al zonei euro.

De regulă, băncile dețin un număr mare de obligațiuni suverane, ca investiții lichide, cu risc scăzut și volatilitate mică. Obligațiunile suverane îndeplinesc totodată rolul de rezerve de lichiditate, deoarece pot fi vândute la prețuri relativ stabile sau pot fi folosite ca garanție în operațiuni de refinanțare.

Cu toate acestea, în deținerile de datorie suverană ale băncilor este evidentă tendința de a limita investițiile la piața națională home biascreând o legătură importantă între bilanțurile lor și bilanțul țării respective.

Atunci când poziția fiscală a unei țări se deteriorează substanțial, calitatea garanțiilor disponibile pentru sistemul bancar intern este compromisă inevitabil, expunând astfel băncile riscului de refinanțare, atât pe piața interbancară, cât și în ceea ce privește accesul la mecanismele Eurosistemului.

Obligațiunile de stabilitate ar oferi o sursă de garanții mai solide pentru toate băncile din zona euro, reducând vulnerabilitatea acestora față de deteriorarea ratingurilor de credit ale statelor membre individuale. În mod similar, alți investitori instituționali de exemplu, societățile de asigurare de viață și tranzacționarea pe subtilități de știri de pensii care tind să dețină o cotă relativ ridicată de obligațiuni suverane interne ar beneficia de active mai omogene și mai solide sub forma obligațiunilor de stabilitate.

Facilitarea transmiterii politicii monetare Obligațiunile de stabilitate ar facilita transmiterea politicii monetare a zonei euro.

• Obligațiune - Wikipedia
• EUR-Lex - DC - RO
• Bond option - Wikipedia
• Care este rolul obligațiunilor?
• Băncii și alte instituții financiare Organizații supranaționale Tipuri de obligațiuni[ modificare modificare sursă ] Tipuri de obligațiuni în funcție de dobândă[ modificare modificare sursă ] Obligațiune cu rată fixă sau directă negarantată Certificat cu rată flotantă Obligațiune cu cupon zero Obligațiunea cu rată fixă sau directă negarantată nu are nici un fel de caracteristici speciale și raportează investitorilor o dobândă fixă de-a lungul întregii perioade până la scadență.

Criza datoriilor suverane a afectat canalul de transmitere a politicii monetare, deoarece randamentele obligațiunilor publice au diferit considerabil pe piețe cu volatilitate foarte ridicată. În unele cazuri extreme, funcționarea piețelor a fost afectată, iar BCE a intervenit prin intermediul programului pentru piața valorilor mobiliare.

Obligațiuni

Obligațiunile de stabilitate ar crea o rezervă mai mare de active lichide și sigure. Aceasta ar contribui la garantarea unei transmiteri coerente și corecte a condițiile monetare stabilite de BCE, prin intermediul pieței obligațiunilor suverane, pentru a se reflecta în costurile de împrumutare ale întreprinderilor și gospodăriilor și, în cele din urmă, în cererea agregată. Îmbunătățirea eficienței pieței Obligațiunile de stabilitate ar promova eficiența pieței obligațiunilor suverane din zona euro și, în general, a sistemului financiar al zonei euro.

Emisiunea de obligațiuni de stabilitate ar oferi posibilitatea creării unei mari piețe cu lichiditate ridicată, cu un singur randament de referință, spre deosebire de situația actuală, în care există mai multe randamente de referință specifice diferitelor țări.

Lichiditatea și calitatea ridicată a creditului pieței de obligațiuni de stabilitate ar conduce la randamente de referință reduse, reflectând tranzacționare de consolidare în opțiuni binare mod corespunzător riscul de credit scăzut și primele de lichiditate reduse a se vedea caseta 1. Disponibilitatea unui indicator de referință al lichidității în zona euro ar facilita de asemenea funcționarea a numeroase piețe de instrumente derivate denominate în euro.

Introducerea obligațiunilor de stabilitate ar putea fi un catalizator suplimentar pentru integrarea decontării titlurilor de valoare la nivel european, în paralel cu planificata introducere de către BCE a platformei comune europene de decontare a titlurilor de valoare [Target2 Securities T2S ] și eventuala adoptare de măsuri de reglementare suplimentare la nivelul UE. În acest fel, introducerea obligațiunilor de stabilitate ar formula opțiunilor reale duce la scăderea costurilor de finanțare, atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat din zona euro și, astfel, opțiunile de obligațiuni sunt susține potențialul de creștere pe termen lung al economiei.

Caseta 1: Randamentul așteptat al obligațiunilor de stabilitate — sprijinul empiric Introducerea obligațiunilor de stabilitate ar trebui să îmbunătățească lichiditatea piețele de obligațiuni publice din zona euro, reducând astfel prima de lichiditate pe care investitorii o percep implicit pentru deținerea de obligațiuni publice. Această casetă reprezintă o încercare de a cuantifica cât de mari ar putea fi economiile de costuri în cazul unei prime de lichiditate mai mici.

O a doua componentă a randamentului așteptat al obligațiunilor de stabilitate, și anume prima de risc de credit probabilă, s-a dovedit a avea un caracter mai controversat. Atât prima de lichiditate cât și prima de risc de credit pentru obligațiunile de stabilitate ar depinde în mod esențial de opțiunile aplicate pentru proiectarea și structura garanției aferente unor astfel de obligațiuni. Mai multe analize empirice au comparat randamentul unor obligațiuni ipotetice emise în comun cu randamentul mediu al obligațiunilor existente.

Aceste analize pornesc de la premiza că nu se înregistrează o reducere a primei de lichiditate sau o îmbunătățire a riscului de credit al emisiunii comune dincolo de media ratingurilor statelor membre. Carstensen a estimat că randamentul obligațiunilor comune, calculat ca medie ponderată a ratelor dobânzii statelor membre, ar fi cu 2 puncte procentuale mai mare decât randamentul obligațiunilor germane la 10 ani. Conform unei alte estimări Assmann, Boysen-Hogrefediferența de randament față de obligațiunile germane ar putea fi între 0,5 și 0,6 punct procentual.

La baza acestui raționament stă ideea că variabilele lista de încredere a opțiunilor binare constituie factori esențiali pentru marjele obligațiunilor suverane. În termeni fiscali, zona euro în ansamblu ar fi comparabilă cu Franța; prin urmare, randamentul obligațiunilor comune ar fi, în linii mari, egal cu cel al obligațiunilor franceze.

O analiză de J. P Morganpentru care s-a utilizat o abordare comparabilă, a ajuns la un randament similar, cuprins între 0,5 și 0,6 punct procentual. O altă analiză în acest sens, realizată de banca franceză Natixissugerează opțiunile de obligațiuni sunt prețul obligațiunilor comune s-ar putea situa la 20 de puncte de bază peste prețul curent al obligațiunilor cu rating AAA. Favero și Missale susțin că randamentele obligațiunilor SUA, ajustate pentru a ține cont de prima pentru cursul de schimb, sunt un indicator de referință adecvat pentru randamentele obligațiunilor comune, deoarece, prin introducerea acestor obligațiuni, piețele de obligațiuni din zona euro ar deveni similare piețelor SUA din punctul de vedere al riscului de credit și al lichidității.

Aceștia observă că, în anii care au precedat criza financiară, diferența de randament a obligațiunilor publice ale SUA față de cele ale Germaniei era de aproximativ 40 de puncte de bază în defavoarea celei din urmă, ceea ce ar reprezenta câștigul de lichiditate obținut ca urmare a emisiunii de obligațiuni comune în aceleași condiții opțiunile de obligațiuni sunt și obligațiunile SUA. Pentru a oferi o estimare a câștigurilor care pot fi obținute din punctul de vedre al primei de lichiditate, Comisia a efectuat o analiză statistică a fiecărei emisiuni de obligațiuni suverane în zona euro de după Volumul emisiunii deoarece este indicatorul disponibil la scara cea mai largă, chiar dacă ar putea subestima câștigul potențial din punctul de vedere al primei de lichiditate este utilizat ca o aproximare a gradului de opțiunile de obligațiuni sunt al unei emisiuni de obligațiuni, iar coeficientul de regresie determină câștigurile care pot fi obținute ca urmare a emiterii unor volume mai mari de obligațiuni[8].

În al doilea model se controlează, de asemenea, ratingul fiecărei emisiuni. Pentru a evalua câștigul obținut din punctul de vedere al primei de lichiditate, coeficienții din estimarea modelului au fost utilizați pentru a simula posibila scădere a randamentului obligațiunilor care au fost emise în volume similare volumelor medii caracteristice SUA și nu volumelor medii caracteristice zonei euro.

Prin urmare, volumul emisiunilor SUA reprezintă o aproximare a gradului de lichiditate pe care l-ar putea avea o piață a obligațiunilor de stabilitate. Pentru comparație, s-au efectuat aceleași calcule luând ca referință condițiile de piață existente în vara anului Al doilea rând al tabelului indică faptul că câștigul de randament datorat emiterii unor volume mai mari s-ar încadra între 10 și 20 de puncte de bază pentru zona euro, în funcție de ratingul de credit obținut, fără a varia însă semnificativ în funcție de condițiile de piață - istorice sau recente — care au fost utilizate.

Câștigul corespunzător de randament pentru Germania ar fi de aproximativ 7 puncte de bază. Simulările arată că câștigul așteptat din punctul de vedere al primei de lichiditate este destul de limitat și scade pentru statele membre care beneficiază deja de cel mai ridicat rating. Deși este evident că statele membre care se confruntă în prezent cu randamente ridicate ar beneficia atât de asumarea comună a riscului de credit, cât și de lichiditatea crescută a obligațiunilor comune, statele membre care au în prezent randamente scăzute s-ar putea confrunta cu randamente mai ridicate în absența unor îmbunătățiri ale riscului de credit al emitenților care au în prezent randamente ridicate.

În principiu, plățile conexe compensatorii ar putea redistribui câștigurile asociate primei de lichiditate, însă în absența unei mai bune guvernanțe, calitatea globală a creditului datoriei zonei euro ar putea de fapt să se deterioreze ca urmare a scăderii disciplinei de piață, într-atât încă statele membre care au în prezent randamente scăzute ar trebui să suporte costuri de finanțare crescute.

Creșterea rolului secretele opțiunilor de tranzacționare pe forturi în sistemul financiar mondial Obligațiunile opțiunile de obligațiuni sunt stabilitate ar facilita investițiile de portofoliu în euro și ar asigura un sistem financiar opțiunile de obligațiuni sunt mai echilibrat.

Piața obligațiunilor de tezaur din SUA și piața totală a obligațiunilor suverane din zona euro sunt comparabile din punctul de vedere al volumelor, însă fragmentarea emisiunilor denominate în euro face să fie disponibile volume mult mai mari de obligațiuni de tezaur decât de obligațiuni ale oricărui emitent național individual din zona euro. În medie, dinvolumul emisiunilor de obligațiuni de tezaur americane pe 10 ani a fost aproape dublu față de volumul emisiunilor de obligațiuni germane și chiar mai mare decât volumul obligațiunilor emise de orice alt stat membru UE.

Conform datelor disponibile, volumele de tranzacționare de pe piața spot a obligațiunilor de tezaur americane au reprezentat de asemenea un multiplu al pieței opțiunile de obligațiuni sunt din zona euro, unde lichiditatea a migrat către segmentul instrumentelor financiare derivate.

Lichiditatea ridicată reprezintă unul dintre factorii care contribuie la rolul important și privilegiat al obligațiunilor de tezaur opțiunile de obligațiuni sunt în sistemul financiar mondial susținut de dolarul american ca unică monedă internațională de rezervăatrăgând astfel investitori instituționali. În consecință, creșterea volumelor emisiunilor și a lichidității piețelor secundare, pe care le-ar genera emisiunea de obligațiuni de stabilitate, ar consolida poziția euro ca monedă internațională de rezervă.

Condiții prealabile Obligațiunile de stabilitate ar oferi beneficii substanțiale din punctul de vedere al stabilității financiare și al eficienței economice, însă este esențial să se abordeze eventualele inconveniente. În acest scop, trebuie îndeplinite importante condiții prealabile de natură economică, juridică și tehnică.

În continuare, sunt analizate aceste condiții prealabile, care pot implica modificarea Tratatului și ajustări substanțiale ale alcătuirii instituționale a UEM și a Uniunii Europene.

52011DC0818

Limitarea riscului moral Obligațiunile de stabilitate nu trebuie să conducă la o reducere a disciplinei bugetare în rândul statelor membre ale zonei euro.

O trăsătură marcantă a perioadei scurse de la lansarea monedei euro a fost lipsa de consecvență în ceea ce privește disciplina politicii bugetare a statelor membre participante. Privind retrospectiv, gradul ridicat de convergență a randamentelor obligațiunilor din zona euro din primii zece ani de existență a monedei euro nu a fost opțiunile de obligațiuni sunt de performanțele bugetare ale statelor membre.

Corecția înregistrată începând din a fost bruscă și poate chiar excesivă într-o anumită măsură. În ciuda acestei lipse de consecvență, experiența mai recentă confirmă faptul că piețele pot disciplina politicile bugetare naționale din zona euro.

Prin introducerea anumitor forme de obligațiuni de stabilitate, această disciplină s-ar reduce ori ar dispărea complet, deoarece statele membre din zona euro și-ar asuma în comun riscul de credit aferent unei părți din datoria lor publică sau întregii datorii, ceea ce implică un opțiunile de obligațiuni sunt moral. Riscul moral inerent emisiunii comune apare ca urmare a faptului că riscul de credit rezultat din lipsa individuală de disciplină fiscală ar fi împărtășit de toți participanții.

Dat fiind că emisiunea de obligațiuni de stabilitate ar putea slăbi disciplina de piață, ar fi necesare modificări importante ale cadrului pentru guvernanță economică în zona euro. Ar trebui să se obțină garanții suplimentare privind asigurarea sustenabilității finanțelor publice.

Aceste garanții ar trebui să se concentreze opțiunile de obligațiuni sunt doar pe disciplina bugetară, ci și pe competitivitatea economică a se vedea secțiunea 3. Deși adoptarea noului pachet de guvernanță economică a adus deja garanții semnificative care vor fi consolidate de noi regulamente bazate pe articolul [9], ar putea fi necesar să se meargă chiar mai departe în contextul obligațiunilor de stabilitate, în special dacă se va realiza o asumare comună a riscului de credit.

Dacă obligațiunile de stabilitate ar fi considerate un mijloc de a eluda disciplina de piață, acceptabilitatea acestora în rândul statelor membre și al investitorilor ar fi pusă la îndoială. Deși la baza unui proces decizional responsabil și orientat spre stabilitate se află o politică fiscală prudentă în vremurile bune și utilizatorii forex gcm corectare rapidă a oricărei abateri de la calea respectivă, experiența a arătat că dezechilibrele macroeconomice majore, inclusiv pierderile de competitivitate, pot avea un puternic efect negativ asupra finanțelor publice.

Prin urmare, coordonarea mai strânsă a politicilor, impusă de introducerea obligațiunilor de stabilitate, trebuie să se aplice de asemenea în ceea ce privește evitarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice nocive. Asigurarea unei calități ridicate a creditului și garanții că toate statele membre beneficiază de obligațiunile de stabilitate Obligațiunile de stabilitate trebuie să aibă o calitate ridicată a creditului pentru a fi acceptate de către investitori.

Obligațiunile de stabilitate trebuie să fie concepute și emise astfel încât investitorii să le considere o investiție foarte sigură. Drept urmare, acceptarea și succesul obligațiunilor de stabilitate vor fi cu atât mai mari cu cât ratingul va fi mai ridicat. Un rating inferior ar putea avea un impact negativ asupra prețului obligațiunilor un randament mai mare și opțiunile de obligațiuni sunt disponibilității investitorilor de a absorbi volume suficient de mari din emisiune.

Acest lucru s-ar întâmpla în special în cazul în care emisiunile naționale ale statelor membre cu rating AAA ar continua și, prin urmare, ar coexista și ar concura cu obligațiunile de stabilitate.

O calitate ridicată a creditului ar fi de asemenea necesară pentru ca obligațiunile de stabilitate să devină un indicator de referință internațional și să sprijine dezvoltarea și funcționarea eficientă a piețelor futures și de opțiuni conexe.

Altfel, există riscul ca investitorii să întâmpine cu scepticism noile instrumente și ca randamentele să fie semnificativ mai mari decât randamentele actuale ale obligațiunilor statelor membre cu bonitate ridicată. Un nivel ridicat al calității creditului va fi de asemenea important pentru a asigura acceptarea obligațiunilor de stabilitate de către toate statele membre din zona euro.

Una dintre problemele fundamentale rezidă în stabilirea modului în care riscurile și câștigurile sunt repartizate între statele membre. Prin introducerea anumitor forme de obligațiuni de stabilitate, statele membre care au în prezent o bonitate sub medie ar putea obține finanțare la costuri mai scăzute, în vreme ce statele membre care se bucură deja de o bonitate ridicată ar putea chiar să înregistreze pierderi nete, dacă efectul asumării comune a riscurilor ar anula efectele pozitive privind lichiditatea.

În consecință, obținerea sprijinului statelor membre care beneficiază deja de ratinguri AAA pentru introducerea obligațiunilor de stabilitate ar necesita garanții că noile instrumente ar avea o calitate a creditului la fel de mare, astfel încât costurile de finanțare a datoriei respectivelor state să nu crească. Așa cum s-a arătat, acest lucru se poate realiza printr-o reducere eficientă a riscului moral. Acceptabilitatea obligațiunilor de stabilitate ar putea fi de asemenea garantată printr-un mecanism de redistribuire a anumitor avantaje de finanțare între statele membre cu rating ridicat și cele cu rating scăzut a se vedea caseta 2.

Ratingul de credit pentru obligațiunile de stabilitate ar depinde în principal de calitatea creditului statelor membre participante și de structura garanțiilor subiacente[11]. Dacă statele membre ar continua să obțină ratinguri specifice, o scădere a ratingului unui stat membru mare ar avea foarte probabil ca rezultat o scădere corespunzătoare a ratingului obligațiunilor de stabilitate, deci aceasta nu ar avea neapărat un impact asupra ratingului celorlalte state membre.

În condițiile actuale, în care doar șase state membre din zona euro au rating AAA, este foarte probabil că obligațiunile de stabilitate cu această structură a garanției nu ar beneficia de un rating de credit AAA și ar putea chiar să primească un rating caracteristic statelor cu cel mai scăzut rating, în afară de cazul în care ar fi sprijinite de măsuri de îmbunătățire a creditului.